Iubirea mea nu este un capriciu

      Stand la o distanta de aproximativ 15 centimetrii unul de celalalt...privim aceiasi persoana.
Dintr-o data simt cum se uita la mine ochii tai caprui-sticlosi,trupul m-i se raceste incet,iar inima incepe sa-mi pulseze sangele prin tot corpul cu o viteza inspaimantatoare.Oare chiar ma priveai sau doar imaginatia imi juca feste?....Toamna este aici cu noi,frigul  practic ma ingheata asezand pe mine foite subtiri aurii,soarele disparuse de mult timp de pe Cer,norii nu mai erau acum pictatii in nuantele acelea deschise care pur si simplu ma fac sa visez.Fara aceste lucruri si fenomene ale naturii,culori...tu esti inca langa mine,acum parca mai apropiati stand pe aceeasi banca de lemn uscat,rigid si cu vopseaua care se decojeste,cade lin spre pamantul crapat de la prea multa caldura si prea putina ploaie.Simteam nevoia sa-ti fiu alaturi,in zilele acelea,eram doar noi insine si bancile vechi de lemn care erau prezente la toate clipele petrecute impreuna,trei zile la rand ne-am purtat ca niste copii,iar apropierea nu a ezitat nici o clipa sa se faca simtita,desigur nici sentimentele noastre unul fata de altul nu au ramas indiferente,am realizat ca simtirile noastre unul fata de altul au fost foarte bine ascunse,iar dintr-o data au iesit la iveala.
 Imi placea mirosul hainelor tale cand te imbratisam,caldura corpului tau era urmata de o contopire...iti aduci aminte ca mi-ai dat un sarut pe frunte...l-am simtit atat de intens sau atunci cand stateai cu capul pe picioarele mele si eu vorbeam la telefon,dar mana mea nu a ezitat nici un moment sa nu-ti atinga parul,degetele sa treaca prin el.In zilele acelea te-am simtit al meu pe deplin,iar azi inca te simt tot mai aproape de mine,cu fiecare zi,ora,minut si secunda care trece.

Triunghi uscat

  Era atat de imbibata in gandurile ei ca o sugativa in cerneala si mergand ea asa pe strazi laturalnice,cu buzele crapate de vant,fiind imbracata doar cu un body foarte atragator din dantela neagra si cu pantaloni scurti deasupra,atragea intr-o clipa privirile tuturor oamenilor pe langa care trecea.Parca nu realiza ca odata cu venirea serii o sa simta frigul tot mai aproape de pielea ei delicata,ca o fantoma care te tot bantuie si nu-ti da pace pana nu ajungi unde vrea sa te duca...
      In jur erau doar radacinile uscate ale florilor,frunzele vestejite ale copacilor care si-au pierdut verdele vesel al verii,dar nu o deranja acest lucru pentru ca era absorbita de cerut acum rosiatic datorita apusului,ceea ce nu observa era persoana aceea stranie din fata ei,care o privea cu atata dragoste,dar careia nu ii putea deslusii trasaturile fetei,era curioasa...practic cu cat se departa mai mult,cu atat vroia sa alerge spre necunoscutul cu corp puternic....ii era frica...dar pana la urma ce i se mai putea intampla...asa ca s-a apropiat vreo 20 de centimetrii,apoi facand o pirueta a plecat catre casa.
Se tot gandea la Necunoscutul care,doar gandindu-se la el incerca sa-si imagineze cum arata,ce culoare avea parul lui,ochii cum erau conturati,daca avea buze groase sau subtiri...oricum Fata prefera o singuratate linistita decat o relatie total nepotrivita....se spune ca "noapte este un sfetnic bun",dar daca noaptea se poate insele si sa o impinga pe o pista gresita....desi era ingrozita de frica,spera din tot sufletul ca sa-l intalneasca a doua zi pe acel el,sa se poata apropia,sa-l cunoasca si sa-l intrebe "de ce dintre miile de femei,el a aleso tocmai pe ea?",sa-i vada ochii,culoarea lor,felul in  care o priveste cand o sa fie atat de aproape de el...

                                           To be continued!

Me&Lucie's Mind..(Abby)..:*