Cum sa te mai privesc,Cum sa te mai iubesc......

E 22.40 noaptea,Eu ar trebui sa ma pun sa dorm,in schimb,Eu,stau si ma gandesc la El...
  La cat de frumos e,cu pielea Lui,atat de alba si de perfecta,La buzele Lui subtiri,dar totusi atat de apetisante,culoarea lor fiind de rozul zmeurei proaspat coapta,La ochii Lui caprui,asa frumosi in care te ratacesti ca intr-o padure,in mijlocul celei mai arzatoare zi de vara,nu in ultimul timp la par,cu frizura Lui frumoasa....Era sa uit pe obrazul stang e ratacita cea mai frumoasa gropita.....
    Dar in fine ,nu mai conteaza,oricum o sa-L vad maine la scoala.....

E maine....dar tot degeaba...El nu a venit,trebuie inteles acest lucru,este prima zi din semestru II...El nu trebuie sa fie la scoala,trebuie sa fie doar intr-o portiune de spatiu,unde se afla multe lucruri frumoase,acel spatiu numit inima

Deja parca imi imaginez,cum trebuia sa fie,cum era imbracat,cu acel zambet frumos,pe fata Lui,fara nici o imperfectiune....Parca si acum imi amintesc prima data cand m-a salutat,Eu eram cu spatele cand El mi-a facut cu mana,dar Eu nu am vazut si El m-a cautat in clasa,eram cea mai fericita persoana......atat de frumos imi amintesc zambetul Lui,cand zambeste apare magia:>..,acea fenomenala gropita....

E 12.21,inca e la mine in gand,nu stiu cum sa mi-L scot din minte,dar poate ca nu vreau sa scap de acest gand....Poate  ca inca imi doresc sa ramana in mintea Mea,sa stiu ca e acolo,sa stiu ca e cu zambestul Lui schitat,imbracat in blugii Lui negrii si cu tricoul de aceeasi culoare....E ca si cum,umbra Lui ma urmareste mereu...Nu am ce face,nu pot sa ma indepartez de El si in plus nici NU vreau acest lucru....

Oricum,noi doi(Eu+El),vom fi mereu prieteni foarte buni.

Da,intr-adevar,mi-e dor de El,dar nu o sa va spun  cine este,nu o sa va dezvalui misteriosul  sau nume.....

THE END!

Continuarea de la "Plutind prientre amintiri,,

Ea traia doar cu bunica Ei,pe nume,Maria........Ele se intelegeau foarte bine,deoarece se aveau doar una pe cealalta.Dar intotdeauna mi s-a parut sadic ca adulti sa ii povesteasca unui copil cum mama sa a murit chiar dupa ce i-a dat copilului Ei viata,deci Melissa pe la 16ani avea deja in minte formata o biblioteca despre viata de muritor in orice clipa,majoritatea fiind nespus de fericiti.
Dar cu toate aceste ganduri care erau fieare puse in cate un raft din biblioteca mintii Ei,Ea avea totusi amintiri foarte frumoase legate de copilaria Ei.Era fericia chiar si fara mama.
  Si-a amintit cum de ziua Ei,bunica mereu ii facea tortul acela parca invechit de atata timp,adica Fata avea in fiecare an acelai tort de fructe de padure,pentru ca bunica Ei nu isi permitea sa ii faca alt tort,si-a amintit cum de ziua copilului,in fiecare an bunica o astepta in fata portii de la scoala si o ducea in parcul din apropiere si ii cumpara inghetata preferata,cea de lamaie,iar apoi mergeau amandoua catre casa unde Maria(bunicuta Ei),ii pregatea de mancare tot ce fata vroia.
  Melissa nu a primit niciodata un cadou,Ea nu stia ce e acela "ursuletul tau de plus",pentru ca Ea nu avea unul,Ea nu stia cum e sa ai propria ta camera,pentru ca singura camera care a cunoscuto de cand s-a nascut a fost camera in care orme Ea cu bunica,o camera care semana cu o camara,unu antica,plina de vechituri pline de amintiri,fiecare cu semnificatia ei.
 Si cu toate lipsurile pe care le ducea,Melissa,era plina de vita si niciodata nu cerea prea mult,din viata vori doar trei lucruri:o mama,un plus doar al Ei si propria Ei camera,inconjurata doar de amintirile Ei frumoase si pure......

Apoi fata intr-o zi s-a indragostit de un baiat,cu parul negru ca al Ei,cu ochii mari si negrii,cu pielea foarte alba,cu niste buze roz,foarte apetisante,care parca spuneau ceva de genu,"Musca-ma!"si El era la fel de slab ca Ea.

    S-au cunoscut intr-o zi ploioasa de vara,in parcul  din apropierea scolii....cum am spus afara ploua,iar Melissa nu avea umbrela,atunci baiatul fiind atras de frumusetea Ei,a intrebato,daca are nevoie de o umbrela,Ea a raspuns ca Da,apoi mergand amandoi prin parc,prin ploaie,amandoi,unul langa altul,sub umbrela,s-au cunoscut si au stabilit sa se mai intalneasca,iar dupa vreo doua luni,in care au avut timp sa se cunoasca,au realizat ca sunt indragostiti unul de celalalt si au fost impreuna,atunci Melissa a inteles ca Dumnezeu,nu a uitat de Ea.

                                                         The end!